e toamnă din frunze ce inc mai sper
e toamnă de sete aburda
te-îmbată, te-ngână pe-accelași peron,
iar tu o dorești ca pe-o sfântă.

te trec azi și vise și pierderi
accelași repaus stătut,
te-aș cere-n A Dio fredonat,
refuzi însă acordul demodat.

și ceri și iubești cu o sete
de zeu ce-ar fi murit demult,
te caută nimfele iarăși
cerșindu-ți acord absolut.

...rămân la accelași MI minor
după vibrații lunecoase,
sătulă să tot sorb frumos
paize ce numai dor.