Sunt om, îmi cer iertare pentru asta,
Greșesc față de tot,
Față de copacii din fața blocului
Pentru că arunc mucuri de țigară peste frunzele lor,
Față de apa care o risipesc în fiecare zi
Intrând la duș și uitând să mai ies…
Sunt om față de oameni,
Dar mai greșesc și față de ei.
Greșesc când răspund cu silă la o întrebare,
Când uit să mai salut,
Sau atunci când nu las persoana să termine ideea.
Sunt om, imi cer iertare pentru asta.
Uit să zâmbesc la un gest frumos,
Uit să spun mulțumesc.
Te rog, e o expresie ce o folosesc rar.
Și sunt tot timpul întoarsă pe dos
De mizeriile cotidiene.
Și atunci uit să mai spun toate lucrurile care ar trebui spuse.
Orbită de grijile zilnice îmi aprind o țigară
Și fumez din ea doar jumătate,
O arunc pe geam.
Peste copaci,
Peste pământ…
Sunt om, îmi cer iertare pentru asta…