''− Du-te dracu’, îngâmfat impertinent ce ești! Numai la sex te gândești! Ce-ți propun eu și ce înțelegi tu!? Eu nu te-am cunoscut atunci așa prost – prost crescut vreau să spun – ori ai devenit între timp? Am spus prieteni, în adevăratul sens al cuvântului, dacă, bineînțeles, tu știi ce înseamnă asta… Sau tu crezi că, între un bărbat și o femeie, nu poate să existe și o relație de prietenie sinceră, bazată pe respect reciproc, fără implicații sexuale?
− Posibil, nu spun nu, dar în altă conjunctură. Să nu amestecăm trecutul cu prezentul… Și, ascultă, regina mea Margot, cred că-ți mai amintești că așa te alintam în clipele noastre frumoase, de… beatitudine, când în culmea extazului țipai de trezeai tot hotelul, unde dracu l-ai vânat pe tata? În ce casă de toleranță? Sau te-a luat de pe trotuar?
− Nu fi ipocrit, nemernicule! Nu am fost niciodată într-o casă de toleranță și n-am făcut niciodată trotuarul. Pe tatăl tău l-am cunoscut în casa unei prietene… Și află că el m-a vânat pe mine…
− Prietena, era tot de teapa ta?
− Ești un idiot meschin.
− Auzi, hai să lăsăm asta că simt că joci teatru și mă enervează. Vreau să te mai întreb ceva, tu știi că vei fi a treia lui soție? Mă rog, dacă nu s-o răzgândi.
− Da, știu! Și ce-i cu asta?
− Și ce-i cu asta!?!?.... Păi, ți-a povestit și cum au dispărut cele două soții din viața lui?
− Da, mi-a povestit cum. În urma unor accidente banale de circulație…
− Accidente banale de circulație…
− Da, chiar așa s-a exprimat, accidente banale de circulație…
− Ha, ha, ha, și încă de trei ori, hi, hi, hi…
− Hai, mai veniți în apă sau nu? Eu nu vă mai aștept mult și plec în larg.''


Fill îl văzu pe Tenny cum se ridică și întorcându-se spre mare, spuse:


''− Imediat, Lenny, să termin și eu țigara și venim…''


După care se aplecă lângă Margaret și pe un ton foarte grav, continuă:


''− Atunci află, tu dragă, regina mea Margot, că iubitul tău, adică onorabilul meu tată, în urma acestor ''banale accidente de circulație'', dumnealui a rămas în cont cu ceva milioane de dolari, și ele, respectiv, drăguțele doamne, adică mama mea și mama Lennyei, au putrezit de tot, nereparabil, nerecuperabil și iremediabil… Și știi de unde a rămas cu milioanele? Nu știi!? Păi am să-ți spun tot eu, Margot dragă, din a-si-gu-ră-ri… din asigurările lor pe viață!''


Vocea lui Tenny dispăru și pe fundal se auzea iarăși doar foșnetul mării. Margaret apăsă pe un buton al telecomenzii și se făcu liniște deplină.
− Acum ai înțeles, de ce banii, au fost motivul meu?
− Parțial, răspunse Fill.
− Mai târziu, vei înțelege totul.
Apoi, Margaret ridicându-se din fotoliu se îndreptă spre balcon, strecurându-se printre faldurile perdelei. Reveni după câteva secunde și-l informă:
− Soțul meu nu s-a întors încă și nici mașina cu care a plecat Marck în oraș nu este în parcare! Foarte bine, putem să vizionăm și finalul.
− Există și un… alt final? întrebă Fill puțin nedumerit. Am crezut că s-a terminat!
− Inițial așa am crezut și eu atunci când am văzut prima dată înregistrarea, dar, spre surprinderea mea, după câteva minute a început alt filmuleț. Surpriză însă! De data aceasta vom avea și imagini. Te-ai răzgândit, mai vrei gin?
− Nu, mulțumesc! Sifon simplu, știi tu, polițistul!
Margaret zâmbi și îi umplu paharul, apoi în al ei după ce puse un deget de gin, turnă multă apă tonică.
− Rămăsesem acolo, reluă ea arătând cu capul spre fotoliu, eram șocată de cele auzite, deoarece nu ascultasem niciodată această înregistrare, iar după audiție mă gândeam că zănatecul de Tenny, atunci, așa ironic cum mi-o spusese, intuise ceva necurat la mijloc și bănuia că tatăl său era implicat în ''accidentele banale de circulație''– ca să folosesc termenul lui! − ale celor două soții. Dar atunci, pe plajă, eu nu m-am gândit la asta. Recunosc că nu m-a dus mintea să fac legătura între accidente și asigurări. Eram foarte îndrăgostită și sigură pe mine. Naivitatea tinereții își spunea cuvântul, nu? Acum, după trecerea anilor, și aflând mai multe amănunte din viața lui Elvis, am înțeles ce a vrut să spună atunci Tenny! Deci, cum îți spuneam, continuă Margaret așezându-se cât mai comod, ridicându-și un picior pe măsuță, fără să-i pese câtuși de puțin de prezența lui sau că fusta i se ridicase foarte mult, rămăsesem aici în fotoliu cu gândurile mele, când a început iarăși un alt filmuleț, din care vei înțelege… avertizarea lui Tenny, semn că nemernicul deși era într-o situație foarte delicată, adică: și ar fi vrut să mă salveze, vorbindu-mi despre asigurări, și ar fi vrut să se răzbune… mai ținea încă la mine și…
− Margaret! o întrerupse Fill brusc fixând-o, fiind foarte atent la reacția ei: Acum, pe final, știai că ești filmată?
Margaret nu rezistă privirii lui directe și ochii îi alunecară într-o parte. Apoi, ca să-și ascundă starea de neliniște pricinuită de întrebarea șoc, se foi în fotoliu și-și trase rochița peste picioare. Dar toate acestea nu-i scăpară lui Fill. Și mai neinspirată, încercă să tragă de timp ducând paharul la gură, mimând că bea, înmuindu-și doar buza superioară în gin, apoi spuse, lăsând paharul pe măsuță:
− Nu, nu știam! De altfel o să vezi că, nepriceputul de operator o să dărâme aparatura și imaginea va fi răsturnată, adică noi vom fi filmați cu sus-ul în jos. Să nu te sperii, continuă ea zâmbind, când marea o să fie undeva sus în tavan, cu plajă cu tot, iar sub noi – arătă ea spre parchet − va fi cerul în care vom sta cu fotoliile.

- va urma -